Skip to main content

Posts

Girl and her Dog

This is part of a picture story about memory loss, plunging into the void, its monsters, about suffocation and physical and mental paralysis, but also about protection and friendship. A part of a story about a girl who learns to live with her animal.

E o parte dintr-o poveste în imagini despre ștergerea memoriei, azvârlirea în gol și monștrii din el, despre sufocare și paralizie fizică și emoțională, dar și despre protecție şi prietenie.

O parte din povestea unei fete care învață să trăiască împreună cu animalul ei.

Girl and her Dog (Fata şi Câinele)
                     There is a dog living inside a little girl. The dog wants out.
                      (Un câine locuiește într-o fetiță. Câinele vrea afară.)

                    All these people looking at me like I'm not human.
                    (Toți oamenii ăstia se uită la mine de parcă n-aș fi om.)

                 Fear looks a lot like home.
                 (Frica seamănă foarte mult cu casa mea.)

                Will you…
Recent posts

Anne Sexton

În curând o să apară la Editura Tracus Arte „Poeme alese”, de Anne Sexton, în traducerea mea și a Cătălinei Matei.
Am descoperit poezia lui Anne Sexton pe când eram studentă și, de atunci, să o traduc a fost unul dintre visurile mele cele mai mari.
Pun aici un poem la care mă gândesc foarte des:

The Haunting of Hill House

Afișul serialului. Sursa: IMDb

Nu știu cum de nu am auzit de serialul ăsta până acum. Dar și acum am ajuns întâmplător la el. Căutam niște cărți pe un site, apoi, când am terminat, am văzut o secțiune de cărți transformate în seriale Netflix.
După câteva zile, într-o seară,  mi-am amintit de titlul "The Haunting of Hill House" și mi-am zis să mă interesez ce e de capul lui, că nu mai văzusem un serial de ceva timp. După ce m-am interesat, știam că în curând o să mă apuc de el. Și am văzut tot sezonul în weekend.

"The Haunting of Hill House", tradus în română "Casa bântuită", e un serial foarte, foarte bun, frumos și trist. Emotionally crippling chiar. Nu e un serial horror obișnuit. Groaza e în altă parte, nu în efectele speciale.
Groaza e în mintea umană, atunci când pierde controlul asupra spaimelor.

Primele 6 episoade mi-au plăcut enorm, în special primele 5, pentru că fiecare episod e făcut din perspectiva unuia dintre cei cinci frați și a realități…

Rău de tată

Vocea unui copil care spune că a descoperit
o mașinărie de schimbat starea

vremii. Sunet de buton apăsat. Apoi, fulgere
şi tunete. Opresc materialul audio ca să le dau

timp de gândire, dar elevii strigă imediat în cor:
"Storm!" Dragoste de mamă, îmi spun eu.

Buton apăsat. Șuierat puternic şi ceva care
se rupe. "Wind!" strigă ei. În fiecare zi, îmi spun eu.

Buton apăsat. "Clouds! Că nu se aude nimic!"
În fiecare seară, pe peretele din faţa mea apare

un dreptunghi perfect în care ard tremurând
formele proiectate de perdeaua din

realitate. Un dreptunghi de foc prin care
eu și cu tine, Doamne, ne uităm unul la altul,

până când se întunecă, așteptându-l
pe celălalt să apese pe buton.

Disperarea sună la fel în toate corpurile

(Detaliu dintr-o ilustrație în lucru)



S‑a întâmplat peste noapte. Copacii
şi‑au scuturat frunzele de parcă le‑a fost teamă

să nu se trezească iar copilul. După ce‑am văzut
în oglindă că nu mai există nicio speranţă

pentru rochiile cu decolteu sau fără spate
din şifonier, mi‑am comandat o lenjerie

care promite să facă din monştri femei
străine, dar soţul meu îmi şopteşte Dezbracă‑te.




(Din volumul "Dar noi suntem oameni obişnuiţi", Cartea Românească, 2017)

Povestiri cu Geralt of Rivia

Scriitorul Andrzej Sapkowski s-a născut în Polonia, în 1948, și scrie literatură fantastică. Se spune că ar avea o personalitate dificilă, dar mie, din interviurile pe care am apucat să le citesc până acum, mi se pare a fi un scriitor hotărât şi un mucalit simpatic.


El l-a creat pe Geralt of Rivia, un witcher - adică un om cu abilități supraomeneşti, dobândite artificial la Kaer Morhen, un fel de şcoală, unde a fost crescut şi antrenat să omoare monştri. Un mutant cu ochi de pisică, cu reacții super rapide şi abilitatea de a se vindeca repede dacă este rănit.
Andrzej Sapkowski a scris prima povestire despre Geralt în 1986, se numea simplu "The witcher" (e prima din colecția "The last wish"). Văzând entuziasmul publicului, a început să scrie şi altele. Apoi a scris seria de romane, care, din câte am înțeles, este prima serie de romane fantasy din literatura poloneză.
Am mai citit că îl cunoaşte pe George R. R. Martin şi că-i plac cărțile lui, şi eu m-am bucurat bineînț…

Atașamente

V

Înțelege că nu mai aştept să iei decizii, pur şi simplu nu pot să mă mişc. Pe sub norii galbeni pluteşte o pisică de mare.
Apa mângâie uşor prima treaptă, transparentă, apoi tot mai neagră.  S-a întins peste cartier, peste oraş, peste mai multe oraşe,  pentru ca tu să ajungi acasă. Miros de cârpe mucegăite. 
În vremuri de demult, când un om avea un secret, se retrăgea  pe un munte, săpa o scorbură într-un copac, şoptea secretul acolo. Apoi îl acoperea cu nămol şi-l lăsa în urmă pentru totdeauna. Ca un ataşament.
Ai venit la mine într-o după amiază:  - dormeau toți, cine ar fi putut să te vadă – „De ce tremuri” – am tras aer în piept  să-ți răspund, dar apoi tu: „Unde suntem”,  aşa că eu mi-am lipit gura de gura ta şi m-am lăsat cu toată greutatea.  
În fiecare zi vin aici şi mă opresc la trepte, vreau să spun ceva, ating apa, dar zaț negru  îmi iese pe gură şi din el se aruncă broaştele.  Să nu-mi răspunzi, te rog.



VI

Subject: A thinking woman sleeps with monsters,
se scuza Adrienn…