A început ușor, dar acum e o stare tot mai puternică. O simt mai ales în vise, unde, ca un animal înfuriat, mă arunc asupra fantomelor amenințătoare. Scot urlete care ar putea fi traduse drept N-o să-mi mai luați nimic de-acum! și mușc din ele până le transform cu mintea în ființe de carne. Visele mi-au arătat adevărata stare întotdeauna. Dimineața le retrăiesc, mă gândesc la ele, mă resetez. Cred, de fapt sunt aproape convinsă, că mintea are capacitatea uimitoare de a se face bine și singură. Dacă e lăsată să doarmă noaptea și e apărată de otravă ziua - gânduri, idei, cuvinte negative. Te ghidează prin vise. "Da, să rămâi în armonie cu tine însuți: asta sperăm, de asta ne agățam, privind înainte cum totul se năruie", a scris Julian Barnes prea bine în "Nimicul de temut" (Ed. Humanitas, 2014). El se referea la chinul de a rămâne în armonie cu tine însuți/ însăți până în clipa morții, deși mintea și corpul ți se năruie. De exemplu, Goethe, spune el, a con...
Despre scris, cărți, viață şi alte jocuri video