Ce bine că m-am înșelat!
După ce am terminat "Penny Dreadful", m-am uitat golită la "Stranger Things", care ar fi putut să fie foarte bun dacă n-as fi suferit eu atâta după Penny Dreadful. În orice caz, e un serial frumos. Are un sezon deocamdată, dar, după ce-l vezi, ți se face frică de pereți.
Ei, și apoi, într-o seară, mi-a venit în minte, din senin, Game of Thrones. Nu-mi place să am prejudecăți, așa că, în seara aia, mi-am spus că a venit timpul să văd despre ce e vorba.
M-a cucerit imediat vizual pentru că pădurile de dincolo de Zid, prin care umblă White Walkers, uriași, mamuți și alte creaturi amenințătoare, cum ar fi oamenii, semănau mult cu Skyrim, jocul meu preferat pe calculator, pe care o să-l iubesc toată viața.
Am descoperit apoi alte asemănări, mult mai solide, și am citit despre faptul că unii dintre creatorii jocului Skyrim sunt fanii GoT, deci nu cred că sunt întâmplătoare. Și nu mă deranjează deloc.
Aseară am terminat "A clash of kings" de George R. R. Martin, al doilea volum din seria "A song of ice and fire" ("Cântec de gheață și foc"). Am început să citesc primul volum, din păcate tradus extraordinar de prost în limba română, după ce am văzut primul sezon și l-am citit pe repede înainte pentru că știam tot ce urmează, singura bucurie care-mi rămăsese era să găsesc puținele diferențe dintre carte și film.
Începusem și al doilea sezon, am văzut chiar două episoade, dar apoi m-am oprit pentru că am primit volumul doi în original, care m-a absorbit și m-a năucit și m-a lăsat fără aer.
Ce stil puternic! Ce personaje perfecte, zdravăn create, vii și înfiorătoare prin bestialitate sau slăbiciunea lor. Ce carte superbă! Ce de poezie!
"The drapes kept out the dust and heat of the streets, but they could not keep out dissapointment."
"Fighting is better than waiting", Brienne said. "You don't feel so hopeless when you fight. You have a sword and a house, sometimes an axe. When you're armored it's hard for anyone to harm you."
"Knights die in battle", Catelyn reminded her.
Brienne looked at her with those blue and beautiful eyes. "As ladies die in childbed. No one sings about them."
"Children are a battle of a different sort." Catelyn started across the yard. "A battle without banners or warhorns, but no less fierce."
Catelyn Stark este o minunăție de portretizare a mamei eroine, care se desparte de copiii cei mici pentru a-i sta alături, pe câmp de război, fiului cel mare, deci pentru binele regatului.
Ce lume oribilă, părăsită de zei, la care, totuși, oamenii se roagă cu disperare și mare încredere. Este o lume a oamenilor, guvernată de bestialitate, slăbiciune și spaime, în care, dacă simți că te amenință vreun pericol, poți să fii sigur că nu-i doar o părere și că e foarte posibil să mori pentru că n-o să vină nimeni să te salveze, ca-n basme, ci trebuie să te descurci singur.
Mi s-a chircit inima de frică pentru Tyrion. Lumea din cele șapte regate n-are milă pentru oamenii drepți și buni, ba chiar caută cu orice preț să scape de ei, vezi ce i s-a întâmplat lui Ned Stark, bărbat zdravăn, nu jumate de om, ca Tyrion. Da, dar Ned Stark era, totuși, un om cu judecată simplă, pentru care lucrurile erau ale ori negre, pe când Tyrion are o minte mult mai complexă, capabila să vadă o mulțime de nuanțe și sa găsească soluții pentru fiecare. Lupta lui pentru supraviețuire prin disimulare, înșelarea așteptărilor, surpriză și joc și, în cele din urmă, prin participare activă pe câmpul de război, m-a vrăjit complet și i-am urmărit îndeaproape fiecare mișcare și i-am ascultat fiecare gând. Ce personaj extraordinar!
George R. R. Martin, pe care îl iubesc cu totul și îl invidiez, este un mare scriitor, deja un clasic al genului fantasy, în care îmi doresc tare mult să intru și eu, și cât mai curând, cu puterile mele, atât cât sunt ele.
Comments
Post a Comment