Ador graurii. Iar duminică, când am fost în vizită la mama, am avut bucuria de a-i vedea. Anul ăsta au apărut în comunitatea de păsări din jurul blocului ei, o comunitate alcătuită din vrăbii și porumbei, în mare parte. Ocazional apar câteva stăncuțe, vreun pițigoi, vreun sticlete, iar acum așteptăm să se întoarcă lăstunii de casă. Anul trecut i-am urmărit crescându-și puii, au fost o mare bucurie. Și vânau insecte prin aer alături de drepne. Abia așteptăm să vină și ele, ne e dor de țiuitul lor.
Graurul s-a oprit în dudul de la fereastră. Primele poze sunt făcute prin geam. Nu am îndrăznit să-l deschid, crezând că se va speria și va zbura.
 |
| Graur (Sturnus vulgaris) |
M-am înșelat. Nici nu m-a băgat în seamă. :)
Ei, și m-am pus pe pozat și filmat. Pe îndelete.
Și l-am tot filmat zburând de la copaci la cablurile de sus, cântând și făcând si ture prin aer. Chiar dacă vremea era mohorâtă, ba mai și picura.
Graurii sunt mari imitatori. Imită sunetele scoase de alte păsări și, din ce-am citit, chiar zgomotele auzite prin oraș.
Aici mie mi-a părut că își începe cântecul imitând ciripelile vrăbiilor. Auziți mai întâi niște ciripeli discrete, apoi iar fluieratul lui de graur, însoțit de fluturarea aripilor:
Ei, pentru cine cânta oare? Pentru ea, pe care am descoperit-o la mică distanță de el, pe un alt cablu, aflat mai jos. Habar nu am, de fapt, care era el și care era ea, dar presupun că el era cel care stătea pe cablurile aflate cel mai sus. Mi-era clar că vrea să impresioneze, cânta mai aprig, se comporta ca și cum dădea un spectacol. Ea doar îi răspundea, și numai cu șuierături de graur, nu am auzit alte sunete. Aici am filmat-o pe ea:
Aici puteți să vedeți și cum stăteau:
Și mai cânta și ea:
Mai și mânca:
Graurii sunt omnivori, dar mănâncă mai ales insecte, viermi, melci și alte nevertebrate, majoritatea dăunători ai plantelor. Sunt foarte utili în grădini și livezi, dar alungați de oameni în momentul în care se coc fructele. Pentru că și graurilor le plac fructele. Știu din auzite și citite că nu sunt îndrăgiți de oamenii de la sat din cauza asta, dar nu trebuie să-și ia și natura partea? Și cât pot ei mânca? În plus, primăvara și vara, graurii, împreună cu alte păsări, au curățat copacii și viile de dăunători. Și chiar mănâncă multe insecte și larve și își hrănesc puii numai cu ele, așa cum fac multe păsări. Poate că și-au câștigat partea, ca să vorbim în termeni omenești.
Graurii sunt păsări migratoare. Toamna se adună în stoluri mari și fac forme spectaculoase pe cer. În engleză se numesc "starling murmurations". Tare mult mi-ar plăcea să văd spectacolul ăsta. Căutați pe Google poze, dar mai bine înregistrări video, e un fenomen uluitor.
Să revenim acum la graurii noștri. El îi tot cânta din repertoriul lui scurt, începând cu sunete de vrabie și trecând la șuierături de graur. M-am gândit că e tânăr, că nu a apucat încă să învețe prea multe sunete. În comunitatea în care s-au stabilit ei sunt multe vrăbii, mulți porumbei și vreo stăncuță, două, cum ziceam:
Și tot cânta și dansa stând pe loc:
Eu zic că l-am prins și imitând o stăncuță, mi se pare că se aude (mai discret) "kaaa-kaaa":
Sperăm să vedem puiuți în curând.
Comments
Post a Comment