Diana Geacăr

Un interviu în care am vorbit cu Andra Rotaru despre scris, amintiri,  păscutul oilor, magie, jocuri pe calculator, cărți pentru copii și multiversul în care trăiesc. Dar mai ales, despre Ce văd dragonii (Polirom, 2019). Aici, pe Dlite. 🐲☕

Zilele trecute mi-a propus Filip, fiul meu, să pictăm și am pictat și m-am bucurat, mi-a prins tare bine, făcusem o pauză lungă de pictat. Anul trecut am pictat animalul zburător și un pic de cer și îmi doream neapărat să termin vedenia asta cândva, așa că mi-am spus Gata, e vremea. Îmi doream să o termin, dar fără să știu exact cum va fi, niciodată nu îmi propun să pictez ceva anume, las mintea liberă, apoi mâna, ca un câine credincios, îi ia urma. Pun aici două variante. Inițial am făcut fata cu păr negru și corp roșu, apoi am vrut să fie un personaj din cartea de proză scurtă la care lucrez. Eu mă îndrept spre a doua. :)          Stay there. I will breathe in the pain 1           Stay there. I will breathe in the pain 2            (Acrilice pe hârtie, 27 ianuarie 2020)

Subject: Nu altă temă...doar o precizare!  Doamnei DG, care s-a străduit să ne încânte c u acest articol: pe ce se bazează asocierile d intre fructele ingrediente pe care le recomandați?  Mere+pere, portocale+lămâi, banane+miere.  Nu, zău aşa, melanjul ar trebui să aibă o logică. În cazul ăsta, mă tem că nu se întrevede una! D iscuția ar putea continua. Îmi cer scuze,  poate există şi o parte bună a articolului, dar...  Mai documentați-vă?!? (Lucra ți în domeniu?) mesaj anonim         I thought I saw upon the stair, A little man who wasn’t there. He wasn’t there again today. Oh, how I wish he’d go away.                    Anonymous Nursery Rhyme III Du-te şi pune apa la fiert. Să mai povestim. Cum a doua zi n-am putut sta locului şi  m-am angajat în publicitate. Pe un contract de trei luni  care include brief-uri, mâncarea  de la catering, cu gust d...

Mâine la ora 11 o să fiu la Muzeul Național al Literaturii Române (București), la o întâlnire cu copiii, să citesc din "Ce văd dragonii" și să povestesc un pic despre Izma, Omăt, Bruma, Mugur, dragonul Smoc-gălbui și Spaimele statui. Va modera Vasile Ernu. Mai multe detalii aici . Sunt chiar nerăbdătoare - și, ca la fiecare contact cu publicul, de mână cu spaimele - să le citesc din "Ce văd dragonii", mai ales pentru că feedback-ul a fost puțin până acum și nu prea sunt lămurită ce e cu ea pe lumea asta. Am avut lansarea anul ăsta la Bookfest, apoi, în Săptămâna Altfel, am fost la o școală din București, unde învață fata Cristinei Ispas, și atunci le-am citit din carte un fragment din capitolul "Aligatorul poet" și copiii au râs, iar eu m-am bucurat.                     Apoi am stat de vorbă pe îndelete și am și făcut pe loc un exercițiu de imaginație. Pe urmă, în iunie, am fost la Timișoara, la Librăria La două bufnițe, und...

Am reușit să citesc, în sfârșit, "The haunting of Hill House" (1959), de Shirley Jackson. Pfuai, cum e cartea asta cu începutul ei minunat. ❤  Ce atmosferă a construit în ea Shirley Jackson, cum te apucă groaza chiar fără să ți se arate ceva groaznic, numai pentru că personajele sunt deja îngrozite. Pentru că omul are câteva super puteri de a modifica realitatea, iar una dintre ele este frica. Și cât de mult mi-a plăcut să fac o paralelă cu scenariul serialului, să înțeleg cum au făcut personajele (și să facă parte din aceeași familie, pentru că în carte sunt niște oameni care nu se cunosc și care ajung să petreacă mai mult de o săptămână în Hill House) și poveștile, cum au explorat cartea și cum au dus mai departe materialul, într-o interpretare originală. Am găsit în carte și o scenă care poate fi clar interpretată ca paralizie în timpul somnului (o temă a serialului). Am găsit multe alte scene și idei pe care le văzusem deja în serial, mult schimbate, chiar ș...

Locul tău e aici, a auzit gândacul și, când s-a uitat în sus, a văzut doi ochi apropiați, parcă făcuți cu răutate, să vadă numai ce este. Se uita în jurul lui și se gândea că-l prinsese pe Dumnezeu nepregătit. Păi așa îi prezenta realitatea? Doamne, a zis gândacul, de ce nu m-ai înghițit? Apoi s-a simțit luat pe sus. Cred că sunt între degetele lui, a zis și apoi s-a cumințit. (Din volumul „Dar noi suntem oameni obișnuiți”, Cartea Românească, 2017)

                        📷 Diana Iepure Vineri, la ora 21, pe terasa clădirii Magheru One, la penultima nocturnă de poezie, a venit multă lume și atmosfera a fost super. ARCENii au citit poezii de-ale mele, din "Frumusețea bărbatului căsătorit" (Vinea, 2009) și din "Dar noi suntem oameni obișnuiți" (Cartea Românească, 2017), și de-ale lui Cosmin Perța.                       📷 Daniela Luca Mi-a plăcut foarte, foarte mult cum au citit și le mulțumesc pentru invitație și pentru starea pe care mi-a adus-o lectura lor. Apoi am citit și noi, invitații, câte trei poezii - eu din "Dar noi suntem oameni obișnuiți", Cosmin din "Cântec de leagăn pentru generația mea" (Paralela 45, 2018).                       📷 Daniela Luca Daniela Luca a și filmat lectura mea și a lui Cosmin - și m-am bucurat și îi mulțumesc. P...