Diana Geacăr

Anul ăsta, 1 Decembrie devine și Ziua Națională a Prozei Scurte. De dimineață până seara, pe paginile de Facebook Cărturești, Dan Pleșa intră în dialoguri cu mai mulți scriitori români. O să apar și eu pe la 13.40, să zic ceva și să citesc din "Sirina și alți monștri din Saad" (Casa de pariuri literare, 2021). Abia aștept, ador proza scurtă! 👻

Ieri, făcând eu o pauză de laptop, am ieșit în balcon. Am urmărit pițigoii mari și suri și țicleanul care veneau la geamul bucătăriei, la semințe, am salutat-o pe vecina veveriță care țâșnea de pe o creangă pe alta a unui copac, am ascultat o discuție dintre coțofene, când... Am auzit un croncănit diferit trecând pe deasupra copacilor. Oare să fie...? Se poate să fie...?  Nu-mi venea să cred. Îndrept repede aparatul în sus, nu mai apuc să dau zoom la maxim, face iute trei poze, apoi le măresc șiiii.... Da, el este, obsesia mea păsărească, corbul! Corvuz corax.  Chiar nu-mi venea să cred. Indicii pentru identificare în zbor: patru remige primare mai lungi (penele din vârful aripii) și, bineînțeles, ciocul mare, negru și ușor curbat la vârf. Atât de bucuroasă am fost că, în sfârșit, am văzut un corb, încât am lăsat o parte din mine să zboare cu el. Apoi am coborât privirea spre prietenii mei: Pițigoi sur (Poecile palustris) Aici, pițigoiul sur savurând o sământă: Pițigoi mare (P...

Vara asta am fotografiat mai puține specii de păsări. Am avut și de lucru, a fost și căldură mare și probabil păsările au stat mai mult ascunse, nu știu. Între timp, unele specii au plecat deja în călătoria de migrație, de exemplu drepnelele (la sfârșitul lunii iulie). În fine, am selectat câteva poze din cele făcute în ultima săptămână, cu niște locuitori ai lumii pe care îi văd adesea:    Ciori grive (Corvus cornix), sus de tot, pe un stâlp din oraș Coțofană (Pica pica), pasăre din familia corvidelor, fotografiată din balcon; năpârlește, de-asta nu mai are pene pe cap, așa cum năprlesc păsările după sezonul de cuibărire și de creștere a puilor Ciori de semănătură (Corvus frugilegus), poză făcută din balcon, seara, când ciorile și stăncuțele la locurile lor de dormit din oraș Cioară de semănătură (Corvus frugilegus) Am filmat un pic ciorile de semănătură și stăncuțele întorcându-se seara în parc, la locul lor de dormit. Am aflat dintr-un documentar că ele comunică și învață u...

Sâmbăta trecută am fost iar la țară și m-am întors cu aparatul plin. Și abia am găsit ceva timp să decupez pozele și să le încarc aici. Am fost - și încă sunt - cam copleșită, bateria mea socială e cam zero. :) Luni am avut evenimentul online, pe Zoom, cu Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu".„Poeți în dialog” se numesc aceste întâlniri, iar luni am fost invitate eu și Oana Ninu, să citim poezie și să vorbim despre scris. Mi-a făcut mama niște capturi de ecran. În primele două apar și Lucia Țurcanu (moderatoarea întâlnirii), Ala Sainenco, Oana Ninu și eu cu Tobița, care venise să-mi ureze succes. Pentru primul moment de lectură am citit din volumul "Dar noi suntem oameni obișnuiți" (CR, 2017). Îmi pare rău că nu s-a auzit bine al doilea moment, cred că obosise tableta, dar mai jos puteți găsi poeziile pe care le-am citit (și altele). Fac parte dintr-un volum la care tot scriu de câțiva ani, îmi propusesem să-l termin anul ăsta, dar, cum am ...