Rău de tată

Vocea unui copil care spune că a descoperit
o mașinărie de schimbat starea

vremii. Sunet de buton apăsat. Apoi, fulgere
şi tunete. Opresc materialul audio ca să le dau

timp de gândire, dar elevii strigă imediat în cor:
"Storm!" Dragoste de mamă, îmi spun eu.

Buton apăsat. Șuierat puternic şi ceva care
se rupe. "Wind!" strigă ei. În fiecare zi, îmi spun eu.

Buton apăsat. "Clouds! Că nu se aude nimic!"
În fiecare seară, pe peretele din faţa mea apare

un dreptunghi perfect în care ard tremurând
formele proiectate de perdeaua din

realitate. Un dreptunghi de foc prin care
eu și cu tine, Doamne, ne uităm unul la altul,

până când se întunecă, așteptându-l
pe celălalt să apese pe buton.